Prețurile mondiale la alimente scad, dar în România coșul de cumpărături devine un lux. În timp ce Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) anunță a cincea lună consecutivă de ieftiniri la nivel global, datele oficiale de la București arată o realitate complet diferită. Inflația alimentară se încăpățânează să rămână la un nivel ridicat, iar o simplă vizită la supermarket confirmă cifrele seci. Legumele, fructele și carnea de porc au continuat să se scumpească în februarie, punând o presiune tot mai mare pe bugetul familiei.
Inflația bate pasul pe loc, aproape de 10%
Datele publicate pentru luna ianuarie, care dau tonul pentru întreg trimestrul, nu aduc vești bune. Rata anuală a inflației a ajuns la 9,62%, o cifră care menține România în topul scumpirilor din Uniunea Europeană. Față de decembrie 2025, prețurile de consum au urcat în medie cu 0,86%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Motorul principal al acestor creșteri rămân alimentele, care s-au scumpit cu 0,9% într-o singură lună, având o creștere anuală de 7,86%.
Principalii vinovați pentru puseul de la început de an sunt, potrivit analiștilor economici, majorările de taxe și accize intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Aceste costuri suplimentare pentru companii s-au rostogolit rapid în prețul final plătit de consumator. Un consultant fiscal citat de Digi24 a confirmat tendința: „Costurile mai mari se vor vedea direct la raft”. Practic, orice majorare de impozit sau acciză pe care o suportă producătorii și distribuitorii este transferată în prețul de la raft, anulând orice potențială ieftinire venită din piețele externe.
Top 5 scumpiri: de la legume la băuturi răcoritoare
Analizând datele INS și rapoartele internaționale privind prețurile de consum, se conturează un top 5 al produselor care au contribuit cel mai mult la scumpirea coșului de cumpărături în luna februarie. Creșterile, deși par mici procentual, se adună și duc la o notă de plată considerabil mai mare la finalul cumpărăturilor.
1. Legumele: +4%. Liderul detașat al scumpirilor. O creștere de 4% într-o singură lună este semnificativă și transformă o banală salată într-un mic lux. Scumpirea este confirmată de mai multe surse, care indică o variație între 3,6% și 4% față de luna decembrie.
2. Băuturile non-alcoolice: +1,6%. De la sucuri la apă îmbuteliată, prețurile au urcat constant. O parte din această creștere este pusă pe seama cotațiilor internaționale mai mari la cafea, care influențează întregul segment de băuturi.
3. Fructele: +1,5%. Asemenea legumelor, și fructele au înregistrat o creștere importantă, făcând și mai dificilă menținerea unei diete echilibrate fără a afecta serios bugetul.
4. Carnea de porc: +1,3%. Deși la nivel global prețurile la carne au scăzut, în România carnea de porc, un aliment de bază, a continuat să se scumpească, adăugând presiune pe costurile meselor zilnice.
5. Zahărul și dulciurile: +1,0%. Această categorie a înregistrat o creștere de 1% într-o lună și de 5,7% față de anul trecut. Scumpirea este vizibilă în special la produsele de cofetărie, bomboane și ciocolată.
La polul opus, o singură categorie a înregistrat o ieftinire notabilă: ouăle. Prețul acestora a scăzut cu 5,3% în ianuarie, continuând o tendință de corecție după explozia prețurilor din 2025 cauzată de gripa aviară. Producția și-a revenit, iar acest lucru se vede, în sfârșit, și la raft.
Paradoxul românesc: prețuri globale în scădere, prețuri locale în creștere
Cea mai mare problemă este discrepanța uriașă între tendințele internaționale și realitatea din magazinele românești. Un raport FAO, citat de Forbes.ro, arată că indicele global al prețurilor la alimente a scăzut în ianuarie pentru a cincea lună la rând. La nivel mondial, lactatele s-au ieftinit cu 5%, zahărul cu 1%, iar carnea cu 0,4%. Doar uleiurile vegetale și cerealele au înregistrat o ușoară creștere.
Atunci, de ce în România zahărul și carnea de porc se scumpesc? Răspunsul stă în factorii locali. Pe lângă fiscalitatea ridicată, costurile cu energia, transportul și forța de muncă, care sunt mai mari pe plan intern, se adaugă la prețul final. Mai mult, dependența de importuri pentru anumite categorii de produse și lanțurile logistice mai puțin eficiente contribuie la menținerea prețurilor la un nivel ridicat, chiar și atunci când materiile prime se ieftinesc pe bursele internaționale. Consiliul Concurenței a anunțat că monitorizează piața, declarând că nu ar vrea „să vedem creșteri nejustificate de preț”, dar deocamdată efectele acestei monitorizări nu se simt în buzunarul consumatorului.
Ce urmează? Analiștii nu sunt optimiști
Perspectivele pentru restul anului 2026 sunt mixte. Analiștii BCR și-au revizuit deja în sus prognoza de inflație pentru finalul anului, de la 3,7% la 4,4%, semnalând că se așteaptă la presiuni inflaționiste persistente. Vlad Ioniță, economist la BCR, a punctat că inflația din ianuarie a fost peste toate așteptările, iar acest lucru va influența traiectoria pentru întregul an. Toți ochii sunt acum pe Banca Națională a României (BNR), care va avea următoarea ședință de politică monetară în curând și va publica noul raport asupra inflației.
La nivel global, prognozele FAO pentru 2026 indică o inflație alimentară medie de 3,2%. Faptul că România se situează la o valoare aproape triplă arată că problemele sunt mai degrabă structurale și interne. Pentru români, veștile bune de pe piețele internaționale par departe. Presiunea pe bugetul familiei va continua, cel puțin în lunile următoare, iar planificarea atentă a coșului de cumpărături devine nu o opțiune, ci o necesitate.
