Creșterea prețului la motorină va declanșa un val de scumpiri în lanț la alimentele de bază în 2026. Uleiul ar putea fi mai scump cu până la 40%, carnea cu 30%, pâinea cu 25%, iar legumele cu 35%, avertizează specialistul în energie Dumitru Chisăliță. Impactul va fi resimțit direct în buzunarele românilor, care vor plăti cu sute de lei în plus pe coșul lunar de cumpărături.
O „criză de acces”, nu de producție
La prima vedere, magazinele sunt pline și nu există semne de panică. Numai că, dincolo de aparențe, lucrurile stau puțin diferit. România nu se îndreaptă spre o criză alimentară clasică, cu rafturi goale, ci spre o „criză de acces”, în care produsele există, dar devin tot mai greu de cumpărat pentru o parte a populației.
Expertul Dumitru Chisăliță explică mecanismul. „Problema reală nu este însă doar în câmp. Șocul vine din întreg lanțul economic. Motorina mai scumpă înseamnă transport mai scump, inputuri mai scumpe și energie mai scumpă. Astfel apare paradoxul: chiar dacă producția nu scade dramatic, prețurile cresc vizibil.
România nu se îndreaptă spre o criză alimentară clasică, cu rafturi goale. În schimb, apare o „criză de acces”. Alimentele există, dar devin tot mai greu de cumpărat. Estimările indică creșteri de prețuri consistente: uleiul ar putea fi mai scump cu 20-40%, carnea cu 15-30%, pâinea cu 10-25%, iar legumele cu 15-35%”.
Fermierii abandonează terenurile
Totul pornește de la costurile din ce în ce mai mari din agricultură. Cu un preț al motorinei de aproape 10 lei pe litru, costurile pentru arat au ajuns la 1.300-1.800 de lei pe hectar. V-ați gândit vreodată cum prețul de la pompă influențează direct ce se întâmplă pe câmp? E drept că există subvenții de la stat, dar acestea nu mai acoperă cheltuielile.
Din acest motiv, mulți fermieri aleg să nu mai lucreze o parte din terenuri. Estimările pentru 2026 arată că între 10% și 30% din suprafața lucrată în 2025 riscă să rămână pârloagă. Arătura de primăvară are o fereastră optimă în martie și cel mult la început de aprilie, iar anul acesta doar 70-75% din lucrări se vor face la timp.
Se conturează astfel un efect cumulativ.
Iar asta înseamnă o producție mai dependentă de vreme. Într-un an normal, scăderile pot părea moderate, între 1% și 4%, dar într-un an secetos, pierderile pot sări de 15%.
Cât ne va costa coșul zilnic
În prezent, o gospodărie cheltuie în medie 1.553 de lei pe lună pentru alimente și băuturi nealcoolice, conform datelor INS. Această sumă ar putea crește semnificativ până la finalul anului.
„Până la finalul lui 2026, în funcție de evoluția prețului motorinei, acest coș ar putea ajunge între 1.700 și 1.840 lei. Diferența nu pare uriașă la prima vedere – aproximativ 60-100 lei între scenarii, deoarece există mecanisme de amortizare, precum subvențiile pentru motorina utilizată în agricultură și transport”, susține expertul în energie.
Dar pentru o familie cu doi adulți și doi copii, impactul devine mult mai vizibil. Cheltuielile lunare pentru alimente ar putea urca la 2.550-2.760 de lei, adică un plus de 300-400 de lei față de anul precedent. Nu este o explozie, ci o presiune constantă, greu de absorbit de veniturile medii.
O agricultură defensivă, nu de colaps
Din punct de vedere macroeconomic, efectele par minore. „Agricultura reprezintă aproximativ 2,5% din PIB, iar chiar și un șoc semnificativ în acest sector se traduce prin scăderi de doar 0,05-0,11 puncte procentuale din PIB. În cifre absolute, pierderile sunt de ordinul a 1-2,3 miliarde lei – valori care, la nivel național, pot părea gestionabile”, afirmă Chisăliță.
Realitatea din teren este însă alta. PIB-ul nu reflectă lipsa banilor din ferme sau riscurile asumate de producători. Scenariile pentru 2026 arată că la un preț al motorinei de 10,5 lei/l se intră într-o zonă critică, iar la 11 lei/l, lucrările agricole devin excepția. Dacă acest context este dublat de secetă, producția poate scădea cu până la 25%.
Concluzia expertului este tranșantă: „Concluzia generală este relația cheie stabilită de Asociația Energia Inteligentă +1 leu/l motorină poate duce la -7-10% teren nelucrat la o reducere de -1-1,5% producție vegetală și o scădere de -0,03-0,05 % PIB. 2026 nu este anul în care agricultura românească cade.
Este anul în care se schimbă modelul de la agricultură intensivă, bazată pe lucrări clasice la agricultură defensivă, bazată pe reducere de costuri. România nu se confruntă cu o criză de producție. Se confruntă cu ceva mai subtil: o erodare lentă a capacității de a produce eficient. Nu vom rămâne fără mâncare. Dar vom produce mai riscant. Și vom plăti mai mult. Iar asta, pe termen lung, este mai periculos decât orice penurie”.
