Tribunalul Mureș l-a condamnat în lipsă pe Emil Gânj la închisoare pe viață. Bărbatul de 37 de ani și-a ucis și incendiat fosta parteneră, Anda Gyurca, în vara anului 2025, deși femeia obținuse un ordin de protecție împotriva lui. Judecătorii l-au găsit vinovat pentru omor calificat, distrugere prin incendiere, profanare de cadavre și nerespectarea ordinului de protecție.
Frica permanentă și eșecul statului
Crima din satul Miheșu de Câmpie scoate la iveală o realitate dură pentru multe femei din România. Victima trăia „într-o stare permanentă de teamă și presiune psihologică”, arată magistrații în motivare. Nepoata femeii a confirmat acest lucru în fața instanței, declarând sub jurământ că „Anda era extrem de îngrijorată în ultima vreme pentru siguranța sa, relatându-i de mai multe ori că probabil Emil Gânj o va omorî, povestindu-i că avea vise în acest sens”.
Cum te apără statul când agresorul pur și simplu ignoră hârtiile oficiale?
Judecătorul a notat că atacatorul a acționat cu „o cruzime accentuată și cu o lipsă totală de respect față de viața umană”. Iar incendierea cadavrului nu a fost doar o încercare de a șterge urmele. A fost o manifestare simbolică de dominare totală. „Inculpatul nu doar că a ignorat autoritatea hotărârilor judiciare și măsurile de protecție instituite de stat, ci a transformat încălcarea acestora într-un mecanism de reafirmare a controlului asupra victimei”, se precizează în documentul instanței.
Până la urmă, așa cum a relatat Hotnews într-o analiză detaliată a cazului, statul nu își permite să fie pasiv. Magistratul subliniază clar că „autoritățile judiciare și instituțiile competente au datoria de a interveni prompt și eficient atunci când există indicii serioase privind existența unui risc real pentru viața ori integritatea unei persoane”.
„Ordinul de protecție nu poate reprezenta o simplă formalitate juridică lipsită de eficiență practică, ci trebuie să constituie un instrument real și efectiv de apărare a vieții și integrității persoanei amenințate. În caz contrar, încrederea victimelor în capacitatea statului de a le proteja este profund afectată”, avertizează instanța.
Mentalitatea patriarhală care ucide
Dincolo de cifre și proceduri reci, decizia Tribunalului Mureș face o radiografie a societății noastre. Judecătorul explică faptul că în România „familia este văzută ca aflată sub controlul bărbaților, având la bază modelul patriarhal de relaționare, în care bărbatul decide și femeia ascultă, se conformează și îl urmează”.
„Mentalitatea privind superioritatea masculină este un principal factor responsabil în manifestarea fenomenului de violență domestică iar în România, mai ales în mediul rural, familia este văzută ca o sferă privată, aflată sub controlul bărbaților”, arată motivarea. Mai mult, instanța reține că „în multe relații de cuplu, violența este văzută ca o formă de soluționare a situațiilor tensionate/conflictuale, prin intermediul căreia se încearcă impunerea unei viziuni proprii asupra unor aspecte care ridică divergențe”.
Cine poartă vina pentru perpetuarea acestor idei?
Instanța are un răspuns direct. „În acest sens, familia de proveniență, anturajul, grupul de prieteni, grupul de colegi sunt tot atâția factori ce determină comportamentul individului, ce transmit modalități de acțiune și de soluționare a conflictelor. Concepția agresorilor despre viață și familie este bazată pe mentalitatea tradițională de superioritate a bărbatului asupra femeii, conform căreia dreptul de control asupra membrilor familiei le aparține”.
Cert e că pericolul vine dintr-o dinamică psihologică specifică. Magistratul indică „tendința de control, posesivitatea, incapacitatea acceptării separării și escaladarea progresivă a comportamentelor violente. Tocmai de aceea, reacția instituțională trebuie să fie una anticipativă și preventivă, nu exclusiv reactivă după producerea tragediei”.
Un criminal recidivist lăsat liber
Emil Gânj nu era la prima crimă. Bărbatul primise în 2011 o condamnare de 15 ani și 6 luni pentru omor calificat (o pedeapsă pe care ar fi trebuit să o termine abia în ianuarie 2026). Dar Judecătoria Târgu Mureș a decis să îl elibereze condiționat pe 24 noiembrie 2020.
Pedeapsa maximă dictată acum „reprezintă nu doar o consecință a gravității faptelor comise, ci și o expresie a obligației statului de a reafirma caracterul inviolabil al dreptului la viață și intoleranța absolută față de violența exercitată împotriva persoanei”.
Andreea Bragă, manager la Centrul Filia, consideră că motivarea din cazul Gânj „arată că există magistrați care au această sensibilitate față de complexitatea problemei și violenței domestice și există o modalitate de a încuraja și alte persoane” să ceară ajutor.
Și totuși, reprezentanta ONG-ului rămâne rezervată. „Violența împotriva femeilor este o problemă sistemică în România, prezentată pe mediul urban și mediul urban. Am văzut anul trecut femicide care au fost comite cu violență extremă atât în orașe mari, în cartiere de lux, cât și în comunități mici izolate”, a explicat Andreea Bragă.
„Vorbim de o motivare într-o cauză. Este important să ne uităm la întregul sistem să vedem dacă și în alte situații lentila aceasta sensibilă din perspectivă de gen este aplicată în cauze care presupun violență împotriva femei”, adaugă specialista. „Suntem totuși mai departe, gândindu-mă că în urmă cu șase ani, vedeam motivări la nivelul instanțelor legate de violență sexuală îndreptată împotriva unor copile, unor minore ca fiind consimțământ valid și exprimat în cazuri sexuale cu adulți”.
”Deci putem să vorbim de oarecare schimbare să spunem sau un semnal al unei oarecare schimbări în care există o înțelegere mai sensibilă la nivelul magistratului, însă nu putem să generalizăm”, a mai declarat reprezentanta Centrului Filia.
Sentința Tribunalului Mureș nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, în timp ce Emil Gânj rămâne de negăsit la 10 luni de la comiterea crimei.
