Factura la apă, canal și salubritate a explodat cu +9,1% într-o singură lună, în ianuarie 2026, un șoc care depășește cu mult aproape orice altă scumpire din economie. Această creștere vine într-un moment în care rata anuală a inflației se încăpățânează să rămână la un nivel alarmant de 9,62%, conform celor mai recente date de la Institutul Național de Statistică (INS). Scumpirea serviciilor de bază nu este un accident, ci o tendință care golește buzunarele românilor mai repede decât inflația generală. Analizăm care sunt serviciile ale căror prețuri au luat-o razna la început de an, de ce se întâmplă acest lucru și ce prognoze fac economiștii pentru restul anului.
Apa, canalul și gunoiul, campionii scumpirilor
Începutul de an a adus o ajustare brutală a prețurilor pentru serviciile de utilități publice. Creșterea de 9,1% de la o lună la alta pentru apă, canalizare și salubritate este de departe cea mai mare scumpire înregistrată în coșul de consum. Practic, într-o singură lună, aceste servicii au acumulat aproape întreaga inflație prognozată pentru un an întreg. Această majorare a contribuit decisiv la avansul lunar de 1,56% pe întreg segmentul de servicii, un ritm dublu față de inflația generală lunară, de 0,86%.
Problema este că aceste scumpiri nu se opresc aici. Categoria mai largă a „serviciilor de bază” a ajuns la o rată anuală a inflației de 10,5%, depășind clar media națională. Asta înseamnă că facturile esențiale, cele de care nicio gospodărie nu se poate lipsi, pun cea mai mare presiune pe bugetul familiei. Acestea sunt prețuri administrate, adesea influențate de deciziile autorităților locale și de costurile operaționale ale companiilor de utilități, care, la rândul lor, se confruntă cu prețuri mai mari la energie și cu noile taxe impuse de la 1 ianuarie.
De ce explodează facturile?
Motorul acestor scumpiri în lanț este o combinație de factori fiscali și persistența unor costuri ridicate în economie. Guvernul a început anul 2026, la fel ca anii precedenți, cu majorări de taxe și accize, măsuri cuprinse în deja tradiționala „ordonanță trenuleț”. Aceste costuri suplimentare pentru companii sunt transferate aproape integral în prețurile finale plătite de consumatori. Fenomenul nu este nou; ianuarie 2025 a avut un puseu inflaționist similar, ceea ce explică de ce rata anuală a inflației bate pasul pe loc în jurul pragului de 10%.
Analistul Erste/BCR, Vlad Ioniță, subliniază că inflația din ianuarie a depășit toate așteptările. O surpriză a venit din zona prețurilor la gaze naturale, care nu au scăzut atât de mult pe cât se anticipa.
„Cea mai mare parte a erorii de prognoză provine din prețurile gazelor naturale, care au scăzut doar marginal în această lună – mult sub declinul de aproximativ 4% pe care îl anticipasem pe baza facturilor emise”, punctează Ioniță.
Deși prețurile la gaze sunt plafonate printr-un nou mecanism, orice cost neprevăzut pentru furnizori se reflectă în alte componente ale facturilor la utilități sau servicii conexe.
România vs. Europa: servicii de trei ori mai scumpe
Situația din România contrastează puternic cu cea din restul continentului. În timp ce la noi inflația anuală pe servicii de bază a sărit de 10%, media în Zona Euro abia a atins 3,4% în luna februarie 2026, conform datelor Trading Economics. Diferența este uriașă și arată că presiunile inflaționiste din România au o componentă internă puternică, legată de politicile fiscale și de probleme structurale, nu doar de contextul extern.
Această discrepanță plasează companiile și consumatorii români într-un dezavantaj competitiv. Costurile mai mari pentru servicii esențiale se traduc în cheltuieli de producție mai mari pentru firme și într-o putere de cumpărare erodată pentru populație. Economia românească se află într-o situație de stagflație: creșterea economică reală (PIB) este redusă, dacă nu chiar pe minus, în timp ce inflația rămâne la un nivel ridicat.
Ce urmează pentru buzunarele românilor?
Perspectivele pentru restul anului sunt mixte. Analiștii se așteaptă ca rata anuală a inflației să scadă mai vizibil abia în vară. În lunile iulie și august 2026 vor ieși din calculul pe 12 luni creșterile masive de prețuri din vara lui 2025, când a avut loc liberalizarea prețurilor la electricitate și o majorare a TVA. Când inflația lunară din această vară va fi sub cea de anul trecut, cifra totală anuală va coborî.
Până atunci, însă, presiunea rămâne. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) pare decis să mențină dobânda de politică monetară la nivelul actual, pentru a nu alimenta și mai mult inflația. BCR și-a revizuit deja în sus prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,7% la 4,4%. Chiar dacă inflația va scădea, prețurile nu se vor întoarce la nivelul anterior. Ele doar vor crește mai încet. Pentru români, asta înseamnă că facturile umflate de la începutul anului vor rămâne o realitate pe termen lung.
Surse:
