Doar câteva minute de activitate intensă în fiecare zi, cum ar fi un sprint după autobuz sau urcatul rapid al scărilor, ar putea reduce vizibil riscul unor afecțiuni grave, inclusiv artrita, bolile de inimă și demența. Un nou studiu realizat în China, care a analizat datele a 96.408 de participanți din Marea Britanie, arată beneficii surprinzătoare chiar și pentru eforturi de scurtă durată.
Beneficii majore din eforturi minime
Cercetătorii au analizat datele de mișcare colectate timp de o săptămână de la fiecare participant, corelându-le apoi, pe o perioadă de șapte ani, cu probabilitatea de deces sau de a dezvolta opt afecțiuni specifice. Lista a inclus boli de inimă, bătăi neregulate ale inimii, diabet de tip 2, boli hepatice, afecțiuni pulmonare cronice, boli de rinichi, demență și boli inflamatorii mediate imun, cum ar fi artrita și psoriazisul. Iar cifrele sunt, pe bune, impresionante.
Riscul de demență a fost cu 63% mai mic în comparație cu persoanele care nu au avut nicio activitate viguroasă, în timp ce pentru diabet riscul a scăzut cu 60%.
Profesorul Minxue Shen, de la Școala de Sănătate Publică Xiangya de la Universitatea Central South din Hunan, explică mecanismul. „Activitatea fizică viguroasă pare să declanșeze răspunsuri specifice în organism pe care activitatea de intensitate mai mică nu le poate reproduce complet”, a declarat acesta. „În timpul activității fizice viguroase – genul care te face să te simți fără suflare – corpul tău răspunde în moduri puternice. Inima ta pompează mai eficient, vasele de sânge devin mai flexibile, iar corpul tău își îmbunătățește capacitatea de a utiliza oxigenul.”
Intensitatea, mai importantă decât durata
Studiul a descoperit că intensitatea efortului a fost mai importantă pentru reducerea riscului de boli inflamatorii, precum artrita și psoriazisul. Pentru alte afecțiuni, cum ar fi diabetul și bolile hepatice cronice, atât timpul petrecut făcând exerciții, cât și intensitatea au fost la fel de importante. Dar cum vine asta?
Profesorul Shen oferă o explicație. „Activitatea viguroasă pare, si, să reducă inflamația. Acest lucru ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care am observat asocieri puternice cu afecțiuni inflamatorii precum psoriazisul și artrita”, a spus el. „Ar putea, si, să stimuleze substanțe chimice în creier care ajută la menținerea sănătății celulelor cerebrale, ceea ce ar putea explica riscul mai mic de demență.”
Nu ai nevoie de abonament la sală
V-ați gândit vreodată că urcatul scărilor în grabă chiar contează ca antrenament? Se pare că da. Profesorul Shen insistă că oamenii nu au nevoie de un abonament la sală pentru a adăuga activitate intensă în programul lor zilnic.
„Adăugarea în viața de zi cu zi a unor scurte episoade de activitate care te lasă ușor fără suflare, cum ar fi urcatul rapid al scărilor, mersul rapid între comisioane sau joaca activă cu copiii, poate face o diferență reală”, a subliniat el. Și nu e nevoie de mult efort. „Chiar și 15 până la 20 de minute pe săptămână de acest tip de efort – doar câteva minute pe zi – au fost asociate cu beneficii semnificative pentru sănătate.”
Recomandări personalizate, nu universale
Descoperirile, publicate în European Heart Journal, vin să nuanțeze recomandările generale, cum ar fi cele ale NHS (sistemul de sănătate britanic), care sugerează cel puțin 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână. Profesorul Shen consideră că noile date arată că „compoziția acelei activități contează, și contează diferit în funcție de bolile pe care încerci să le previi”.
Acest nou unghi de vedere ar putea schimba modul în care medicii fac recomandări. „Acest lucru ar putea deschide ușa către recomandări de activitate fizică mai personalizate, bazate pe riscurile specifice de sănătate ale unui individ”, a adăugat cercetătorul.
E drept că nu este o soluție universală. „Activitatea viguroasă poate să nu fie sigură pentru toată lumea, în special pentru adulții în vârstă sau persoanele cu anumite afecțiuni medicale. Pentru ei, orice creștere a mișcării este în continuare benefică, iar activitatea ar trebui adaptată individului”, a concluzionat profesorul Shen.
